A apărut “mânerul” pentru smartphone

N-ați simțit niciodată nevoia de a avea un mâner la cărămizile astea de telefoane?

Eu am refuzat ideea de smartphone foarte mult timp, crezând că e util unor oameni care se dau toată ziua pe net, pentru că lucrează într-un domeniu care le cere acces la internet. Eram genul ăla de om care consideră că telefonul e pentru vorbit, nu pentru făcut poze și am râs de am leșinat când am văzut prima dată un Note. Plus că un telefon din ăla deștept era destul de scumpuț, nu mai zic de prețurile abonamentelor. Iar eu, deși nu mă consider prea pretențioasă când vine vorba despre chestii materiale, n-am putut să-mi cobor standardele sub un Samsung Galaxy măcar. Aparent la gadget-uri am standarde diferite. IPhone nu m-a atras niciodată. Sunt pretențioasă, nu snoabă.

Și totuși am făcut la un moment dat pasul și am intrat în rând cu lumea. Nu m-am mai simțit atât de penibil că aveam un telefon pe care abia îl țineam cu o mână, ca atunci când văzusem oamenii vorbind la tableta aia de Note. M-am obișnuit cu S3-ul meu repejor și în extrem de scurt timp a devenit indispensabil. Nu m-aș fi întors în epoca de piatră pentru nimic în lume, dar mă cam deranjau dimensiunile telefonului.

Telefonul ăla nu îmi încăpea în niciun buzunar al pantalonilor sau al genților pe care le aveam (nu-mi plăcea nici să-l amestec cu toate chestiile din buzunarele alea mari ale genții) și mă enerva faptul că trebuie să îl țin cu ambele mâini. Plus că înainte de culcare mi-l scăpam peste față și a doua zi umblam cu buza umflată. Și ca să fiu sinceră, sunt genul mai puștoaică așa, umblu mai mult fără poșețică și sunt doamnă elegantă cu gentuță doar atunci când e impus de natura situației și a locului în care merg.

Așa am ajuns să merg cu telefonul mai mult în mână și nici nu sunt singura din câte am văzut. Dar riscul să-l fac țăndări era mare, pentru că unui Ametcea pur și simplu îi sar lucrurile din mână. Și mi-am dorit foarte mult să existe un fel de mâner ceva, iar acel mâner chiar exista, numai că nu aflasem eu.

Iată totuși că într-o zi, Marelui Monstru de Spaghete i s-a făcut milă de suferința mea și a trimis-o pe Sabina la mine cu un cadou. Best shit ever. Îmi pare cam rău că nu îl pot atașa direct pe carcasa telefonului și trebuie să folosesc o husă care îi cam dublează grosimea. Motivele sunt ușor evidente, din cauza numelui de familie și a trăsăturilor specifice: două mâini stângi de plastilină, dar e ok. Un fel de vis împlinit.

 

 

Share on Facebook0Tweet about this on Twitter
7 Răspunsuri la “A apărut “mânerul” pentru smartphone”
  1. andrei spune:
  2. Diana spune:
  3. gigi kent spune:
    • Luna spune:
    • big0ne spune:
  4. Sabina spune:
    • Farcas Gelu Danut spune: