Avortul este o crimă, dar…

Zilele astea s-au făcut niște valuri din cauza protestului din Polonia, ăla împotriva interzicerii avortului, în caz că nu știți care. Și au apărut deștepții de pe internet care ridică sus plăcuțele cu “AVORTUL ESTE CRIMĂ”.

Da, eu sunt de acord, avortul este crimă, nu am făcut niciodată un  avort, dar nici nu aș putea spune că nu aș face niciodată unul. Cei care sunt împotriva avortului indiferent de condiții și situație sunt niște inconștienți ipocriți.

E o prostie să faci avort atunci când îl faci doar din fițe de genul “vai, dar nu mi-am terminat masteratul” sau “ah, voiam băiat și e fetiță”. Desigur, exagerez, la noi în țară ai voie să faci întrerupere de sarcină până la 12 săptămâni, deci sexul copilului e mai greu de determinat, dar să știți că există și țări care permit avortul până pe la 6 luni. Acolo poți face avort și pe motiv că “fetița mea nu e frumușică”.

Să revenim la inconștienții ipocriți. Există o grămadă de situații în care avortul este soluția potrivită pentru a evita chinul mai multor oameni – atât a celor care vor crește copilul, cât și al omului care va veni pe pământ fără nicio vină, dar va trăi mereu cu impresia că este o povară sau se va chinui să supraviețuiască.

Mi-e greu să cred că un copil născut în urma unui viol va fi iubit fără să amintească în mod constant femeii care i-a dat viață că el este rezultatul unei întâmplări traumatizante. Deși cel mai probabil va fi abandonat.

Mi-e greu să cred că un copil născut cu o boală/malformație care îl va marca pe viață, va putea fi fericit. Ok, părinții se vor sacrifica și îl vor crește cum pot ei mai bine, pentru că e al lor și îl iubesc, dar când părinții nu vor mai fi, iar el nu se poate descurca singur pe lume, îl va mai iubi cineva cu adevărat și va avea grijă de el până moare? Nu va fi acela un om adus pe lume doar pentru a se chinui?

Mai sunt o grămadă de situații în care e mai bine ca acel copil să nu se nască, dar așa cum e normal, cineva trebuie să fie împotrivă, indiferent de argumente.

Inconștienții ipocriți sunt împotriva avortului până când li se întâmplă ceva lor, soțiilor sau fiicelor din dotare. Ăștia sunt și ăia care sunt împotriva avortului, dar dacă le rămâne fata însărcinată la 18 ani pentru că a fost violată, în loc să o ajute cu copilul, o trimit de acasă că îi face de rușine.

Și totuși, cine suntem noi să ne băgăm peste cele care vor să facă avort? Le creștem noi copilul dacă îl nasc?

Despre interzicerea completă a avortului într-un stat nu are rost să comentez prea multe, pentru că e clar că acolo e nevoie de niște populație și oamenii de rând vor influența cu greu decizia celor care au hotărât deja ce vor.

 

Share on Facebook0Tweet about this on Twitter
45 Răspunsuri la “Avortul este o crimă, dar…”
  1. ametistul spune:
    • Luna spune:
    • Leantza spune:
    • Luna spune:
    • Arhi spune:
    • Ady spune:
    • Luna spune:
    • Arhi spune:
    • ametistul spune:
    • Arhi spune:
    • Ady spune:
    • Luna spune:
    • Mihai spune:
    • sentienceoverfire spune:
  2. Roxi spune:
    • ametistul spune:
    • sentienceoverfire spune:
    • Roxi spune:
    • sentienceoverfire spune:
  3. andrei spune:
    • Jordan spune:
  4. Rux spune:
  5. Jordan spune:
    • Arhi spune:
    • George Coman spune:
    • sentienceoverfire spune:
  6. Mos Martin spune:
    • Arhi spune:
    • Luna spune:
    • Arhi spune:
    • sentienceoverfire spune:
  7. ucleden spune:
  8. mike spune:
  9. Dojo spune:
  10. cudur nela mariana spune:
  11. ucleden spune:
    • Arhi spune:
    • ucleden spune:
    • Luna spune:
    • Arhi spune:
  12. ucleden spune:
    • Arhi spune:
    • ucleden spune:
    • Arhi spune: