De ce am renunțat la doctorat

În anul 2012 am terminat facultatea, moment în care m-am înscris la două mastere, nu pentru că aș fi avut nevoie de amândouă, dar unul am vrut să îl fac la Politehnică, pentru a vedea care e atmosfera și cum mă descurc într-un mediu civil. Sistemul militar te face uneori să ai impresia că îți este pus totul pe tavă și nu îți mai dai seama dacă tu te descurci pentru că poți sau pentru că în armată toată lumea se descurcă.

Cum îmi zicea cineva – școlile militare nu te pregătesc deloc pentru viața civilă. Așa este, eu m-am pregătit pentru viața civilă în particular, pe banii mei, pe timpul meu.

Ce am descoperit eu la Politehnică? Nimic nou despre mine, am avut chiar și bursă cât am stat pe acolo și nimic nou despre sistemul de învățământ, chiar dacă era civil de data aceasta. Nu erau profesorii mai ai dracului, erau poate mai implicați în proiecte care să le aducă bani, erau mai cunoscuți în afara universității, se purtau foarte ok cu studenții, dar se vedea că au scăzut nivelul cursurilor pentru că noile generații sunt interesate de orice numai de învățat la modul serios nu. Deci și acolo, dacă voiam note mari le puteam lua cu ușurință, trebuia doar să îmi dau puțin interesul, iar unii profesori chiar au tras de mine să nu plec, atunci când am anunțat că mă gândesc serios să mă retrag.

În semestrul II, spre sfârșit, am renunțat la acel program de master, pentru că am constat că nu îmi va folosi niciodată, descoperind între timp că nu am de gând să lucrez în proiectare. A fost doar ambiția mea de a vedea cum mă descurc acolo. Desigur, în familie a fost o mică tragedie, pentru că era prima dată când renunțam la ceva.

În timpul cât urmam cursurile celuilalt program de master lucram într-o instituție universitară, unde toată lumea se așteaptă să te pregătești pentru o carieră în domeniul universitar.

Într-o astfel de instituție toată lumea face doctorat, toată lumea publică articole și cărți, cercetează, se implică în diverse proiecte, se duce la conferințe. Prin urmare, după absolvirea masterului, m-am înscris la doctorat, dar mai mult împinsă de factori externi.

Peste tot unde mă întâlneam cu colegii de muncă, discuțiile erau aceleași- ce faci? cum merge doctoratul? la ce conferințe mergi? ai mai scris ceva? ai intrat la ore, predai? pe ce te specializezi? ce ți-ai propus?. Iar în capul meu deja se învârtea ideea că nu îmi place ce fac, că n-am de gând să fiu profesoară, că mă specializez într-un domeniu prea îngust și neinteresant pentru mine și că nu are rost să continui.

În afară de faptul că nu îmi plăcea mie acel domeniu, au existat și factori externi pentru care s-a ajuns la a doua tragedie din familie – retragerea de la doctorat.

În această țară doctoratele se fac mult prea ușor. Orice prost se poate înscrie la doctorat, iar multe exemple le aveam în jur, le vedeam zilnic. Desigur, existau acolo și oameni deosebiți care făceau doctoratul din pasiune pentru domeniul în care lucrau, oameni care într-adevăr cercetau ceva și voiau să facă ceva, dar majoritatea atârnau de un profesor foarte bun sau foarte șmecher, nu făceau nimic, li se punea totul în față. Pe ici pe colo chiar am rămas cu impresia că le erau scrise lucrările de alții.

Practic, mulți ajung să aibă titlul de doctor fără să aducă nimic nou în domeniul lor, ceea ce mie mi se pare inutil, e o lipsă de respect față de cei care într-adevăr merită acel titlu.

E cam ca atunci când tu termini Automatica la Politehnică și se compară cu tine cineva care a terminat Spiru Haret. Etapa asta atât de înaltă în învățământ a ajuns să fie o banalitate.

Luând în considerare ce se întâmpla în sufletul meu și ce vedeam în jurul meu, am considerat că nu vreau să fiu parte din acea mascaradă și am renunțat. Se pare că a fost o decizie bună.

Aștept cu nerăbdare rezultatele de la examenele de titularizare, moment când se va confirma din nou nivelul învățământului.

 

Share on Facebook0Tweet about this on Twitter
5 Răspunsuri la “De ce am renunțat la doctorat”
  1. Ada spune:
    • Luna spune:
  2. Mean me spune:
    • Luna spune:
  3. Pigus Regenesis spune: