Jocurile copilăriei

Ieri mi-am amintit cât de mult îmi plac jocurile de strategie și nu numai. Eu sunt o gameriță undeva în sufletul meu, dar una care și-a dat seama că jocurile te fac să pierzi vremea aiurea când treci de o anumită vârstă. Am renunțat brusc să mă mai joc, cam o dată cu terminarea liceului.

Cunosc personal pe cineva care timp de câțiva ani a jucat World of Warcraft și nu mai făcea nimic altceva. Se culca dimineața, dormea până la prânz, apoi se juca din nou până dimineața. Între timp am pierdut legătura, nu știu dacă a trecut peste faza asta, dar avea aproape 30 de ani, nu părea să fie într-o fază trecătoare.

Primul joc pe care l-am descoperit eu pe calculator se numea Caesar III, apoi a urmat Captain Claw. Aveam vreo 8-9 ani. De atunci am învățat să îmi împart eficient timpul între prietenii de afară, școală și calculator. Apoi au urmat o grămadă – Sims, Lomax, Gruntz, Hercules, Abe’s Odysee, Super Mario, Sanitarium, Roller Coaster Tycoon, Starcraft, Warcraft, Fifa, Machinarium și Volfied – în orele de informatică de la școală. Plus o grămadă de jocuri pe care nu mi le amintesc.

Îmi plăceau atât de mult încât stăteam lângă tata când juca Half Life și mă bucuram când mă lăsa să apăs măcar pe buton să se aplece personajul când trecea prin spații mai joase. Probabil de la el am moștenit pasiunea asta, pentru că tot cu el îmi amintesc că am terminat jocul Mario de pe televizor.

Când am ajuns prin liceu, fiind la liceul militar, nu aveam calculator decât în weekenduri și vacanțe. Atunci am început să îmi caut questuri și am descoperit Syberia, iar după acel joc, am tot căutat ceva să se ridice la nivelul lui și al lui Sanitarium, dar nu m-a impresionat nimic.

Tot dădeam peste jocuri în care ajungeai la o fază unde acțiunea  era total ilogică, gen Gray Matter. Eram și mofturoasă, conta atât grafica, cât și povestea.

Am încercat să mă mai joc și acum pe XBox, dar timpul nu mi-a permis să mă întind prea mult și sincer, nu mai are acelaș farmec Abe’s Odysee, ca atunci când aveam 12-13 ani.

Vouă ce jocuri v-au marcat copilăria? Sau mă rog, existența, că nu v-ați născut toți în anul revoluției.

Share on Facebook0Tweet about this on Twitter
24 Răspunsuri la “Jocurile copilăriei”
  1. Ciobi spune:
    • Luna spune:
  2. crawlerp spune:
    • Luna spune:
  3. Cezar Firicel spune:
  4. Chachal spune:
  5. junkeer spune:
  6. nea_omat spune:
  7. Jo spune:
    • AlliCe Antrax spune:
  8. liviu spune:
  9. d.orin spune:
    • Luna spune:
  10. sas1975 spune:
    • Luna spune:
  11. elChupacabre spune:
  12. m spune:
  13. Cam spune:
  14. Cam spune:
  15. Cam spune:
  16. andrei spune:
  17. paul spune:
  18. mike spune:
    • Luna spune: