Statului român nu îi pasă de holocaustul țiganilor

Am citit ieri un articol despre comemorarea a 72 de ani de la Holocaustul romilor de la Auschwitz-Birkenau. Undeva printre acele rânduri este scris:

Niciun oficial român nu a fost astăzi la Auschwitz ca să-şi exprime solidaritatea cu victimele rome.

Aș vrea să pot scrie – vai, ce rușine, ce urât din partea României! – dar nu pot, pur și simplu.

Nu fac diferențe între rase, în general, dar țiganii se evidențiază negativ în mod constant și nu vor să facă nimic să se schimbe, de ce ar fi statul solidar cu ei?

Pentru a explica mai bine ce vreau să spun, întâi o să povestesc câte ceva. Am copilărit în Brăila, un oraș plin de țigani. Cât am locuit la casă, până pe la 6 ani și jumătate, prietena mea cea mai bună, Corina, era țigancă și era cu un an mai mare ca mine.

Ne înțelegeam foarte bine și stăteam toată ziua împreună. Pe stradă, la mine acasă, la ea acasă, pentru noi nu conta. Conta pentru bunica mea, care din când în când o întreba pe mama “de ce lași fata să stea la țiganii ăia?” (de acolo aflasem că sunt țigani), iar mama îi spunea doar că nu o interesează ce sunt, atâta timp cât noi ne înțelegem bine, ne jucăm frumos și familia ei muncește și își vede de treabă cum ar trebui să își vadă toată lumea.

Îmi plăcea cel mai mult să merg eu în vizită la ea, pentru că avea curtea foarte mare, avea animale, avea un hambar în care ne jucam, mai avea doi frați mai mari și parcă era mai frumos să stai la masă cu mai multă lume, plus că la ei am mâncat prima dată raci. Era mai multă veselie la ea, decât la mine acasă, iar părinții ei se purtau foarte frumos cu mine.

În rest, în afară de ei, îmi era frică de țiganii îmbrăcați tradițional pe care îi vedeam pe stradă, pentru că probabil oi fi fost și eu amenințată că mă fură țiganii. Într-o zi eram chiar cu Corina la o brutărie, să luăm pâine și când la coadă a apărut o țigancă îmbrăcată tradițional, m-am speriat atât de tare de ea, că n-a putut Corina să mă convingă că nu îmi face nimic și am plecat amândouă fără pâine.

Din păcate de Corina nu mai știu nimic, pentru că ne-am mutat în alt capăt al orașului, dar apoi am avut diverse experiențe cu țiganii și am înțeles ce are toată lumea cu ei și am început să capăt o antipatie – am văzut țigănci pișându-se din picioare, la copac, pe strada pe care locuiam, am fost agresată toată copilăria de țigănci care cerșeau, iar dacă nu voiai să le dai ceva te amenințau că te scuipă (ton mieros: îmi dai și mie un ban? că dacă nu te scuip), le-am observat comportamentul pe stradă, s-au luat de mine de multe ori, am fost amenințată că va fi scos cuțitul la mine, am văzut cum își țin puradeii jegoși, îmbrăcați doar cu tricou, fără chiloți, pe stradă, i-am văzut furând, i-am văzut înșelând, am fost agresată pe stradă de insistențele țigăncilor care vor să citească în palmă și multe altele, cât să îmi fac părere. Până și în Suedia vorbeau țiganii cerșetori din jurul meu în română și am poze cu ei în centrul Stockholmului, stând adunați în șatră. Se duceau pe rând, cu câte un pahar de la McDonalds, la cerșit.

Da, știu, poate și românii fac chestiile spuse mai sus, dar faceți un calcul și vedeți care procent de infracționalitate este mai mare la fiecare nație. Ia vedeți câți romi sunt dispuși să muncească și câți preferă să cerșească și să facă copii și să trăiască din alocațiile lor.

Mai târziu în viață, când am mai avut prietene/cunoștințe/colegi țigani nu m-a interesat decât faptul că erau oameni, însă când trec pe stradă pe lângă țigani îmbrăcați tradițional, eventual sunt în grup, am tendința de a-i ocoli, pentru că știu că furtul și înșelăciunea sunt principalele lor ocupații.

Nu le doresc moartea, holocaustul a fost o mare tragedie, însă cred cu tărie că nu se vor schimba curând. Statul nu face ceva în privința lor să îi integreze, dar nici ei nu coboară din copac.

Share on Facebook0Tweet about this on Twitter
10 Răspunsuri la “Statului român nu îi pasă de holocaustul țiganilor”
  1. Pigus Regenesis spune:
  2. gigi spune:
  3. andrei spune:
    • Luna spune:
  4. edelweiss spune:
    • Luna spune:
  5. Ady spune:
    • Dilvish spune: